Academia de Studii Economice a Moldovei
Universitate angajată în VIITOR

braniste

Reuşita unei afaceri depinde de cunoştinţele, perseverenţa si răbda­rea celui care a iniţiat-o consideră Victoria Branişte, o tânără originară din Hârtopul Mare, care după absolvirea Academiei de Studii Economice, şi-a făcut o afacere din albinărit. Optimistă, veselă şi cu aspiraţii mari, ea încearcă în satul natal să înfrunte toate stereotipurile că în mediul rural tinerii nu au multe şanse.

Dragostea Victoriei faţă de natură moştenită de la tatăl său s-a transformat câţiva ani în urmă într-o afacere profitabilă şi anume creşterea albinelor. Absolventei facultăţii contabilitate şi audit, la ASEM i-a venit ideea de a deschide o afacere mult timp în urmă dar existau mulţi factori care o împiedicau.

"Ideea a venit de foarte mult timp, dar nu aveam posibilitatea deoarece nu aveam studii, nu aveam un început de la care să pornesc. Pentru orice început este nevoie de surse financiare. La început a fost o afacere de familie, lucram în familie şi pe urmă mi-a venit ideea de ce să nu fac un business, să arat că această îndeletnicire poate fi o afacere care să aducă un profit. Am dorit să arăt că şi tinerii pot deschide o afacere în mediul rural", a spus tânara.

În pofida faptului că apicultura, lemnăritul se socot a fi îndeletniciri tărăneşti, ea decis să-şi deschidă această afacere dulce. Numele întreprinderii, "Albinuţa Fermecată", nu a fost ales la întâmplare. Victoria menţionează că " într-o zi posomorâtă te rogi să iasă soarele. În viaţa noastră cu dificultăţi financiare, toţi îşi doresc o minune, ceva frumos şi am hotărât să fie astfel. Numele întreprinderii uşor se memorizează şi stârneşte interesul altora faţă de ea"

GRANTURI PENTRU TINERI ANTREPRENORI

Datorită cunoştinţelor pe care le-a acumulat pe parcursul anilor de studii, i-a fost uşor să deschidă acest business, nu a fost nevoită să meargă la cursuri, la diferite organizaţii pentru scrierea pla­nului de afaceri.

"Am participat la Programul Naţi­onal de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET) prin care am obţinut un credit cu parte de grant pentru utilaje de tâmplărie. În sezonul cald al anului producem miere şi regine de prăsilă, iar în sezonul rece - facem stupi pentru cei care vor să crească albine la ei acasă. Astfel, în fiecare sezon sunt angajaţi câte trei-patru persoane, în total oferim circa opt locuri de muncă.

"Albinuta fermecată" s-a evidenţiat faţă de celelate întreprinderi nu numai prin tâmplarit dar şi prin creşterea reginelor de prăsilă. "Suntem printre puţinii din Republica Moldova care creştem regine de prăsilă, am fost înregistraţi în 2010 şi suntem o întreprindere comercială care le fabricăm. Ca să te lansezi, să ai succes trebuie să combini ceia ce ştii cu ceia ce nu pot face alţii" spune Victoria despre succesul în apicultură.

Directorul SRL "Albinuţa Fermecată" afirmă că mâna cea dreaptă în afacere şi sprijinul în tot ceia ce face,este tatăl ei dar mai conlucrează şi cu alţi parteneri în fabricarea stupilor, a mierii şi a regine­lor de prăsilă. Plus la aceasta ea spune că colaborează şi cu Asociaţia Naţională de Apicultură din Republica Moldova care face legătura cu alţi apicultori.

În gospodăria din Hârtopul Mare, tânăra creşte 220 familii de albini. Investiţia a început de la 50 de stupi care pe parcursul câtorva ani s-au extins dar care necesită resurse finaciare.
Ea menţionează că în apicultură sunt necesare investiţii foarte mari şi scopul pe moment al familiei Branişte este de a reînnoi prisaca, deoarece doar 25 procente de stupi sunt noi.

EXPORTUL MIERII - PROBLEMĂ IMPORTANTĂ

Ca orice business, ei se confruntă cu diferite probleme. Apicultura nu se află la etapa care să aducă mari profituri ca să se întreţină ea însuşi. Victoria afirmă că această ramură a agriculturii în Re­publica Moldova se află la etapa în care are nevoie de ajutoare din afara ţării, de granturi. Este necesar de vreo 5 ani. O problemă cu care se confruntă ei dar şi alţi apicultori din Republica Moldova este exportul de miere peste hotare.

"Nu exportăm miere peste hotare deoarece trebuie să fim atestaţi ca pro­dus ecologic pur. Un produs ecologic pur înseamnă fără nitraţi, elemente chi­mice sau medicamente. Noi nu folosim aceste preparate din 2009, am găsit alte remedii naturale. Trebuie să fiu sinceră cu cumpărătorii ca la anul să fiu sigură de realizarea mierii. Un alt factor este faptul că trebuie să exportăm o cantitate mare de miere. O soluţie ar fi să ne unim toţi apicultorii pentru a exporta peste hotare o cantitate mai mare. Astfel, noi o realizăm la prieteni, la prietenii prieteni­lor noştri, mai mult conlucrăn cu persoa­ne fizice", spune tânăra antreprenoare.

ALBINA NICIODATĂ NU TE VA ÎNŢEPA DACĂ NU VEI FI VINOVAT DE ACEASTA

Problema cea mai principală în bu- siness-ul din mediul rural nu sunt banii cât lipsa personalului calificat. În opinia ei, nu este nevoie de studii superioare, este nevoie de o şcoală profesională. Ea a mai adăugat că în domeniul apiculturii, oamenilor le este frică de albini. "Sunt persoane care vor să lucreze, sunt con­vinşi că vor putea lucra cu albinile, dar în realitate ea îi sperie cu toate că este un animal binevoitor. Albina nicioadată nu te va înţepa dacă nu vei fi vinovat de aceasta.

Preţul unui kilogram de miere a fost vândut în 2010 la preţul producătorului cu 50 de lei per kilogram, cea de salcâm curat costă puţin mai scump, 60 de lei. În realitate preţurile sunt mai mari.

Întrebată de ce a rămas în satul na­tal şi nu a plecat peste hotare ca majoritatea tinerilor din republică, ea a făcut trimitere la povestea lui Ion Creangă cu drobul de sare, a spus că cine nu des­chide o afacere, nu riscă şi nu va avea nimic.Eu personal nu m-am gîndit că nu voi reuşi şi uite am reuşit.

"TOT CE SE FACE, SE FACE SPRE BINE"

Sfatul tinerei antreprenoare celor care vor să-şi deschidă o afacere în me­diul rural, în special tinerilor, a fost cel: să aibă curaj,să nu le fie frică de probleme, să gâdească pozitiv, când le va fi greu să vadă partea bună a lucrurilor. Mama ei are o zicală: "Tot ce se face, se face spre bine" şi în întuneric se află o raza de lu­mină. Contează să nu lase mâinele în jos, ci să muncească. "Dacă nu o vom face noi, atunci nimeni nu o va face", mai adaugă ea.

Dacă înainte de a-şi deschide aface­rea proprie frecventa cursurile de dans, mergea la bazin , avea un loc de muncă, astazi aceste sunt înlocuite: înotul cu so­ţul, serviciul cu întreprinderea şi lecţiile de dans cu un nou hobby de al Victoriei, design-ul vestimentar " un hobby vechi cu aspiraţii noi".