Academia de Studii Economice a Moldovei
Universitate angajată în VIITOR

ERASMUS+ Acțiunea cheie 2 – Consolidarea Capacităților in Domeniul Învățămîntului Superior
pbl 300x139 eu flag co funded2 THIS PROJECT HAS BEEN FUNDED WITH SUPPORT FROM THE EUROPEAN COMMISSION. THIS COMMUNICATION REFLECTS THE VIEWS ONLY OF THE AUTHOR, AND THE COMMISSION CANNOT BE HELD RESPONSIBLE FOR ANY USE WHICH MAY BE MADE OF THE INFORMATION CONTAINED THEREIN.

 

ERASMUS+ Acțiunea cheie 2 – Consolidarea Capacităților in Domeniul Învățămîntului Superior
pbl 300x139 eu flag co funded2 THIS PROJECT HAS BEEN FUNDED WITH SUPPORT FROM THE EUROPEAN COMMISSION. THIS COMMUNICATION REFLECTS THE VIEWS ONLY OF THE AUTHOR, AND THE COMMISSION CANNOT BE HELD RESPONSIBLE FOR ANY USE WHICH MAY BE MADE OF THE INFORMATION CONTAINED THEREIN.

 

Despre PBLMD

Despre PBLMD

PBLMD este o abreviere ce semnifica "Introducerea invatarii bazate pe probleme in Moldova: Spre consolidarea competitivitatii si sanselor de angajare ale studentilor".

PBLMD este un proiect national, de consolidare a capacitatilor care are ca scop imbunatatirea calitatii metodologiilor de predare si invatare si a programelor de invatamant superior din Republica Moldova, si in acelasi timp sporirea relevantei acestora pentru piata fortei de munca si a grupurilor dezavantajate in societate. Proiectul are de asemenea un fir special de mobilitate in care studentii de la nivel de licenta si cadrele didactice din Republica Moldova vor face vizite la partenerii de proiect din UE pentru a studia si pentru a beneficia de instruire.

Coordonatorul proiectului: dr. Romeo Turcan, conf. univ., Afaceri Internaţionale si Antreprenoriat, Universitatea din Aalborg (AAU), Danemarca

Coordonator ASEM: prof., dr- hab. Ala Cotelnic, Primprorector cu activitate didactică.

Obiectivele proiectului:

În scopul îmbunătățirii calității programelor și metodologiilor de predare din învățământul superior al Republicii Moldova, se preconizează:

  • Elaborarea, testarea și implementarea curriculumului pentru 6 programe de studii în baza metodologiilor de predare noi, inclusiv a metodologiei învățării bazate pe probleme (PBL), învățării bazate pe întrebări (EBL) și simulări la 6 universități din Moldova;
  • Instruirea personalului academic și managementului universitar în domeniul metodologiilor PBL și EBL, abordării rezultatelor învățării și a practicilor bazate pe TIC;
  • Asigurarea implicării părților interesate din sector, industrie și piața forței de muncă
  • Exploatarea capacităților noilor metodologii cu privire la atragerea și menținerea studenților defavorizați din familii fără studii academice;
  • Diseminarea rezultatelor proiectului și utilizarea noilor abordări pedagogice în procesul de modernizare a programelor de studii ulterioare;
  • Asigurarea durabilității metodologiei PBL pentru dezvoltarea strategică a universităților și actualizarea continuă a competențelor personalului;
  • Cooperarea și coordonarea activităților proiectului cu proiecte extinse UE / Erasmus+ în Republica Moldova.

Echipa

Echipa

Echipa PBLMD este constituita din experţi din universităţile partenere UE, co-beneficiari locali din Republica Moldova, precum si experţi externi.

Universităţi din Republica Moldova:

  • Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM)
  • Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi (USARB)
  • Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul (USC)
  • Universitatea de Stat a Moldovei (USM)
  • Universitatea de Stat de Medicină şi Farmaceutică “Nicolae Testemiţanu” (USMF)
  • Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM)

Universităţi din EU:

  • Universitatea din Aalborg (AAU), Danemarca
  • Universitatea din Gloucestershire (UoG), Regatul Unit al Marii Britanii
  • Universitatea din Siegen (USIEGEN), Germania
  • Institutul Regal de Tehnologie (KTH), Suedia

Parteneri asociaţi din Republica Moldova:

  • Ministerul Educaţiei
  • Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Profesional
  • Consiliul Naţional al Organizaţiilor Studenţeşti din Moldova (CNOSM)
  • Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM)
  • Asociaţia Companiilor TIC din Republica Moldova
Echipa ASEM

Program de studii Business şi Administrarea 

  • Cotelnic Ala (lider al echipei pentru programe de studii – acotelnic(at)hotmail.com),
  • Solcan Angela,
  • Timbaliuc Natalia,
  • Gaugas Tatiana

Parteneri UE: Olav Jull Sørensen (AAU), Colin Simpson (UoG)

Formare pedagogica

  • Baciu Sergiu (lider al echipei de formare pedagogica – cdcfp(at)ase.md),
  • Solcan Angela,
  • Dorogaia Irina

Mentori UE: Olav Jull Sørensen (AAU), Colin Simpson (UoG)

Activităţi

Activităţi

  • Participarea la programe de instruire privind metodologia si metodele PBL
  • Analiza programelor de studii oferite de universităţile europene partenere, în special în domeniul Business şi Administrare;
  • Reproiectarea programului de studii  Business şi Administrare (eng-rom), ţinând cont de necesităţile pieţei forţei de  muncă şi tendinţele pe plan naţional şi internaţional în domeniul formării profesionale
    Pliant de prezentare a programului de studii
    Planul de învăţământ  Business şi Administrare
  • Consultare cu  persoanele şi instituţiile cointeresate (angajatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.);
  • Elaborarea unor programe analitice;
  • Aplicarea unor noi metode de predare/ învăţare  centrate pe student;
  • Promovarea şi aplicarea învăţării prin rezolvare de probleme;
  • Mobilitatea internaţională a studenţilor si a personalului in scopuri de studiu, formare si predare.

Raport 2016

Raport vizita de monitorizare 29 mai 2017

Mobilitate personal

Mobilitate

Proiectul PBLMD conţine un Strand Special de Mobilitate, în cadrul căruia sunt planificate 15 mobilităţi pentru personalul academic şi 30 de mobilităţi pentru studenţii ce vor realiza studiile în baza programului actualizat  “Business si Administrare”.

Mobilitate personal

Criteriile de selecţie le găsiți pe http://www.pblmd.aau.dk/pblmd-ro/componenta-speciala-de-mobilitate/

Fiecare partener de proiect este responsabil pentru procesul de selecție a candidaţilor pentru mobilitate, respectând ghidului general de mobilitate şi următoarele criterii de incluziune convenite între parteneri:

  • Continuitate
  • Implicare
  • Durabilitate

Ca urmare a acestor criterii echipele de mobilitate de predare și învăţare vor fi formate din persoane care:

  1. fac parte din echipele de Dezvoltare a Programelor de Studii și de Dezvoltare a Programelor de Formare Profesională;
  2. au participat la activitățile de formare profesională realizate în cadrul proiectului PBLMD;
  3. vor face parte din echipele de implementare a activităţilor de proiect.
Mobilități la Universitatea din Aalborg, Danemarca

În perioada 7-18 noiembrie  2016 patru cadre didactice universitare de la Facultatea Business și Administrarea Afacerilor și șeful Departamentului Studii, Dezvoltare Curriculară și management al Calității de la Academia de Studii Economice din Moldova  au beneficiat de stagii de mobilitate la Universitatea din Aalborg, Danemarca,  în cadrul proiectului Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability (PBLMD), din cadrul programului european Erasmus Plus:

  • Angela Solcan, dr., conf. univ.; decan al facultății „Business și Administrarea Afacerilor”;
  • Lilia Covaș, dr., conf. univ.;
  • Irina Dorogaia, dr., conf. univ.;
  • Ludmila Stihi, dr., conf.univ.
  • Sergiu Baciu, dr.hab., conf.univ., șef Departament Studii, Dezvoltare Curriculară și management al calității.

Proiectul „Introducerea învățării bazate pe probleme în Moldova: Pentru sporirea competitivității studenților și a posibilităților de angajare a lor” ( PBLMD) este axat pe elaborarea, testarea și implementarea curriculumului pentru 6 programe de studii în baza metodologiilor de predare noi, inclusiv a metodologiei învățării bazate pe probleme (PBL), învățării bazate pe întrebări (EBL) și simulări la 6 universități din Moldova;

Obiectivele generale ale mobilității:
  • dobândirea cunoștințelor practice despre modul în care funcționează PBL într-un mediu universitar deschis în UE;
  • colectarea de informații despre metode noi de predare;
  • consolidarea abilităților  de predare, în conformitate cu PBL;
  • Cercetarea diferitelor metode de predare, în conformitate cu principiile PBL;
  • clarificarea interacțiunii dintre universitățile europene cu diferitele părți interesate.
  • Stabilirea relațiilor profesionale într-un mediu academic.

Valoarea adăugată a mobilității (în contextul strategiilor moderne de organizare și de internaționalizare a instituțiilor implicate):

  • Oportunitatea de revizuire și modernizare a curriculum-ului la specialitatea Business și Administrare prin utilizarea metodei PBL;
  • Modificarea accentului în activitatea de predare în ASEM, în conformitate cu strategiile internaționale de dezvoltare;
  • Stabilirea unor relații strânse între ASEM și întreprinderi;
  • Schimbarea rolului învățământului superior și a accesului la un nivel mai ridicat de predare
Activități realizate în cadrul mobilității.

În cadrul programului de mobilitate la Universitatea Aalborg, Departamentul Business and Management au fost efectuate mai multe activităţi, printre care:

  • analiza programului de studii ”Economia şi Administrarea Afacerilor” (Economics and Business Administration (EBA)) şi a programelor analitice (curriculum) la disciplinele/modulele incluse în program;
  • asistarea la lecţii  (curs, seminare, consultaţii) şi examinarea procesului de învăţare PBL, în special, activitatea  profesorului/tutorului;
  • schimb de experienţă cu personalul universităţii gazdă în elaborarea "problemele reale"/ studiu de caz pentru PBL, organizarea stagiilor de practică, evaluarea studenţilor etc.;
  • consultarea literaturii de specialitate din cadrul bibliotecii universitare etc.

Pe perioada mobilității profesorii s-au  familiarizat cu sistemul de pregătire a specialiștilor pentru mediul economic, cu metodele de lucru ale personalului didactic și cu modalitățile de colaborare cu întreprinderile pentru facilitarea implementării PBL în procesul de predare și sporirea nivelului de pregătire al viitorilor specialiști pentru piața forței de muncă.

Rezultate/impact al mobilității:
  • dezvoltare profesională în domeniul PBL (nivelul de cunoștințe și abilități practice);
  • capacitatea de a dezvolta curriculum-ul modernizat pentru specializarea Business și Administrare;
  • schimb de experiență între cadrele didactice din UE și ASEM;
  • oportunitatea de a dezvolta probleme/sarcini/mesaje PBL în procesul de predare.

Toată echipa ASEM la trening la Universitatea din Aalborg

În bibliotecă

Mobilități la Universitatea Gloucestershire din Marea Britanie
PBL – ÎNVĂȚĂMÎNTUL VIITORULUI ÎN ASEM

"Nu îmi învăț niciodată studenții,
tot ce fac este să le creez condițiile pentru ca ei să învețe"
Albert Einstein.

În perioada 13-24 februarie 2017, prin intermediul proiectului Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Student’s Competitiveness and Employability, din cadrul programului European Erasmus Plus, a fost organizată mobilitatea la Universitatea Gloucestershire din Marea Britanie a grupului de profesori ASEM format din: dr., conf. univ. Țurcanu Gheorghe; dr., conf. univ. Rău Andrei; lect., univ. Țîmbaliuc Natalia; lect., univ. Zamaru Victor; lect., univ. Gaugaș Tatiana și  dr., conf. univ. Erhan Lica.

În contextul Strategiei de modernizare și internaționalizare a instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova, mobilitatea desfășurată la Universitatea Gloucestershire a fost organizată în vederea însușirii esenței metodelor active de predare, printre care și învățarea bazată pe probleme (PBL); încurajării și oferirii asistenței în implementarea tehnologiilor informaționale în procesul de predare, precum și familiarizarea cu modul de conlucrare dintre mediul de afaceri și cel academic. Nu în ultimul rând, mobilitatea a avut drept scop dezvoltarea competențelor pedagogice și profesionale a membrilor echipei, rezultate din experiența PBL.

În condițiile concurențiale actuale, tot mai multe universități se axează pe învățarea și predarea centrată pe student, bazată pe elaborarea curriculumului reieșind din rezultatele pe care studenții trebuie să le atingă la diferite nivele. Prin aceasta are loc schimbarea atât a rolului profesorului, cât și modificarea relației dintre profesor-student. De asemenea, am remarcat că scopul utilizării studiilor de caz în această metodă este mai curând de a stimula învățarea informației și conceptelor, furnizate de către aceste probleme, decât de a soluționa problema propriu zisă. Concomitent am remarcat, iar ulterior ne-a fost confirmat și în cadrul discuțiilor private cu profesorii britanici, că în învățarea bazată pe probleme sarcinile și feedback-ul obținut de pe urma lor este mai important ca predarea în sine.

Un alt aspect aparte pe care l-am remarcat din discuțiile cu profesorii și studenții Universității din Gloucestershire, este faptul cât de importantă este dezvoltarea tehnologiilor informaționale la nivel de instituție în învățământul centrat pe student. O ocazie unică de a dobândi mai multe cunoștințe în acest domeniu a fost seminarul organizat pentru profesori, cu tematica: "Folosirea tehnologiilor informaționale în sala de predare", organizat de către profesorul Rob Whitehouse. La acest seminar a fost activ promovată ideea importanței tehnologiilor informaționale în învățarea centrată pe student.

În cadrul vizitei profesorii ASEM, au avut ocazia unică de a fi intervievați de către profesorul David Webster, astfel am împărtășit impresii despre scopul vizitei şi obiectivele prestabilite, despre învățământul din Republica Moldova, precum şi despre rezultatele scontate ca urmare a experienței şi cunoștințelor noi dobândite din vizita de mobilitate.

Această nouă experiență ne-a confirmat şi mai puternic ipoteza, că dezvoltarea predării centrate pe student poate avea loc doar într-o strânsă corelare cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale utilizate în cadrul procesului de învățare-predare.

În acest context, trebuie de menționat că am avut ocazia să vizităm și o altă universitate – Aston University -  localizată în orașul Birmingham. Astfel, am putut face o comparație între universitatea gazdă și alte instituții de învățământ superior din Marea Britanie. Aston University este renumită şi prin faptul că utilizează de peste 50 de ani în procesul de predare învățare diverse platforme şi instrumente IT.

Universitatea din Gloucestershire, au o  relație strânsă între mediul academic și cel de afaceri, care este deosebit de importantă pentru studenții ce fac studii economice. Feedback-ul de la oamenii de afaceri poate ghida într-o oarecare măsură direcția pe care să o ia profesorii în procesul de predare și competențele cele mai necesare care trebuie dezvoltate la studenți. Cunoștințele oferite în cadrul orelor devin mai bogate și valoroase, pentru că sunt ancorate în practică și dovezi reale, iar studenții beneficiază de posibilitatea de a fi mai aproape de specialitatea pe care și-au ales-o; se pot implica mai devreme în activități similare celor pe care le vor îndeplini după absolvire și antrenează abilități practice care îi vor ajuta atât la angajare, cât și în îndeplinirea sarcinilor la locul de muncă.

În cadrul Universității un departament separat ghidează studenții în conturarea "Planurilor de Viitor", oferind consultanță în trei domenii de bază: experiența de lucru, dezvoltarea aptitudinilor şi managementul carierii. În cadrul seminarului am fost familiarizați şi cu modul în care studenții dobândesc aptitudini şi cunoștințe profesionale încă din băncile studențești prin vizitele de plasament pe care sunt obligați să le efectueze pentru un semestru întreg, ca parte a evaluării academice. Aceste vizite sunt total diferite față de stagii, deoarece trebuie neapărat să fie tangențiale cu domeniul în care se specializează studentul şi sunt o parte a programei academice. Cumulativ toate aceste eforturi întreprinse atât de universitate, cât şi de student în mare parte îl ajută pe viitorul absolvent să-şi asigure potențialul său loc de angajare.

Sumând totalurile acestei vizite de mobilitate, ne permitem să constatăm caracterul său informativ foarte vast, ceea ce a permis realizarea deplină a obiectivelor prestabilite. Concomitent, considerăm că patrimoniul de cunoștințe dobândit în domeniul metodologiei PBL, ca urmare a vizitei de mobilitate întreprinse, își va regăsi utilitatea în cadrul propriilor cursuri predate. În mediul economic mereu schimbător și incontestabil foarte competitiv rolul instituțiilor de învățământ superior devine pivotant. Astfel, pentru a pregăti studenții de a face față unui asemenea mediu, universitățile trebuie să folosească toate resursele academice, tehnologice și educaționale de care dispun. Un bun profesionist se naște de pe băncile universității, iar profesorii ar trebui să fie ghizii lor spre o dezvoltare rapidă, profundă și durabilă.

Tatiana GAUGAȘ
Natalia ȚÎMBALIUC
Lica ERHAN

 

 

 

Mobilitatea la ASEM

REFLECȚII
asupra stagiului de mobilitate al profesorului Olav Jull Sorensen
 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”,
Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM)
în perioada 2-5 mai 2017

Începând cu 1 septembrie 2017 în ASEM în cadrul programului Business și Administrarea, cu predare în limba engleză/română, va fi introdusă o nouă metodă de instruire centrat pe student - Învățare pe bază de probleme (PBL).

În acest context, în perioada 2-5 mai 2017, în cadrul programului de mobilitatea la ASEM al profesorul Departamentului de Business și Management - Olav Jull Sorensen, șefului Centrului de Business Internațional din Universitatea Aalborg din Danemarca, au fost organizate mai multe discuții și dezbateri cu profesorii ASEM privind PBL și implementarea cu succes a acestei metode.

Noul program de studii la Business și Administrare prezintă schimbări atât la nivel de structură pentru fiecare an de studii, prin elaborarea în fiecare semestru  a unui proiect de grup, cât și la nivel de metode de predare și modalități de evaluare a studenților ce vor fi înmatriculați în cadrul programului pilot.

Profesorul Sorensen a accentuat importanța organizării pentru studenții a unor cursuri/lecții de introducere și orientare privind utilizarea metodei de Învățare pe bază de probleme  (PBL). Reieșind din experiența și practicile Universității Aalborg, pentru  adaptarea studenților la noul lor statut este binevenit ca prima săptămână din primul semestrul să fie o săptămâna de introducere în PBL. Astfel studenții vor obține informații  de bază cu referire la specificul învățării prin PBL, vor avea posibilitate să creeze echipe și să  lucreze împreună asupra rezolvării unei probleme.

Scopul săptămânii introductive este de a crea baza culturii de predare-învățare PBL. În primul rând, este important de explicat studenților esența și elementele cheie ale metodei de predare-învățare PBL. Ar fi bine de încurajat studenții să participe la discuțiile și activitățile planificate pentru această primă săptămână. Activitățile vor avea scopuri multiple: dezvoltarea abilităților de prezentare a propriei persoane, învățarea de a asculta activ și a comunica respectuos și tolerant, inițierea în lucrul de grup, integrarea socială, dar și cea academică.

Pe parcursul a întregii săptămâni, studenții vor fi divizați în diferite grupuri și vor fi nevoiți să interacționeze cu majoritatea colegilor, astfel ei se vor integra mai rapid și vor trece de etapa ”spargerii de gheață”, care în alte condiții poate dura mult timp. În același timp, prin soluționarea sarcinilor oferite de profesori, studenții vor înțelege aspectul academic al vieții de student și vor dezvolta abilitățile necesare pentru următorii 3 ani de studii. Sarcinile oferite vor varia în dificultate și complexitate, fiind în același timp informative, educaționale, utile, dar și distractive. Vor fi incluse sarcini de team building, observare a mediului extern prin cercetări simple (vizita unui supermarket, folosirea transportului public, beneficierea de serviciile poștale sau a unei bănci etc.), dar și activități mai complexe, cum ar fi o vizită organizată la o companie autohtonă. E nevoie de dezvoltat viziunea de ansamblu, dar și practică la studenți chiar din primele zile de studii. O eventuală sarcină de grup ar putea fi identificarea a 1-2 probleme în urma vizitei efectuate. Astfel studenții vor fi încurajați să privească critic în jurul lor și să găsească soluții pentru acele aspecte pe care le consideră problematice.

Nu în ultimul rând, săptămâna de introducere trebuie să fie una distractivă. În urma asesteia studenții ar trebui să fie entuziasmați și doritori de a învăța, nu speriați de ceea ce îi așteaptă. De aceea, se propune ca ultima activitate să fie activă, distractivă și să integreze profesorii și studenții, prin jocuri sau concursuri amicale. De dorit ca ea să aibă loc în afara instituției de învățământ și să se finalizeze cu o sărbătorire de integrare socială a participanților.

Practica de a organiza o primă săptămână introductivă de orintare este cu siguranță foarte binevenită și utilă. Studenții vor beneficia de activități distractive și utile, vor învăța să se prezinte și să interacționeze cu ceilalți, vor dezvolta abilități de lucru în grup, vor avea parte de experiență practică și vor aplica metoda PBL într-un mod plăcut și încurajator.

Un alt subiect a vizat pregătirea studiului de caz (Case preparation). Un studiu de caz are la baza sa două elemente: materialul din cursul predat de profesor şi cercetările efectuate de către profesor. Fiind un document în formă scrisă, studiul de caz trebuie să fie realist şi să includă informații şi cifre reale din mediul de afaceri. De aceea este foarte importanta ca în studiu să  fie clar stabilite obiectivele, iar problema cercetării să fie în concordanță cu acestea. Nu este obligatoriu ca un studiu de caz sa aibă o singură soluție, studenții pot identifica mai multe probleme şi respectiv identifica mai multe soluții pentru entitatea cercetată.

În ceea ce privește procesul de supraveghere (supervision) efectuat de către cadrele didactice, aceasta presupune o schimbare esențială a locului profesorului, care nu mai este în centrul procesului educațional, comunicând  cu studenții de  sus în jos. Se va opta pentru o comunicare orizontală, de la egal la egal, unde profesorul este parte a grupului de discuții. În acest context e important de modificat și modalitatea de a oferi feed-back, de la unul critic care scoate în evidență aspectele negative (”Da, dar...”), în unul de încurajare și completare (”Da, și...” ,,Yes-and”).

Este necesar ca cadrul didactic să adreseze întrebări în cadrul procesului de supraveghere pentru a stabili un contact eficient şi pentru a evalua corect potențialul fiecărui student din cadrul grupului. Profesorul  elaborează o  agendă şi discutată schița proiectului asupra cărora vor lucra studenții, este admisibil ca profesorul să ofere răspunsul ,,nu știu”. Pentru a avea o imagine de ansamblu despre munca efectuată, sunt necesare mai multe întâlniri consecutive cu grupul supravegheat. Gestionarea conflictelor din carul grupului este o altă responsabilitate pe care o are supraveghetorul, în cazul apariției acestora se poate recurge şi la transferul unor studenți dintr-un grup de lucru în altul în care vor conlucra mai eficient.

O altă etapă importantă din cadrul PBL, despre care s-a discutat, este evaluarea finală a rezultatelor muncii efectuate de către grup. La Universitatea Aalborg evaluarea proiectului în grup (Project Group Exam) poate fi realizată în grup sau individual, dacă examenul se va face individual fiecărui student îi revin nu mai puţin de 20-30 min, examenul în grup durează in jur de 2,5 ore. Examenul, de regulă, este susținut în formă orală, astfel poate fi evaluat adevăratul potențial al studentului şi descoperit gradul de percepere a materialului.

Evaluarea proiectului elaborat în grup  presupune parcurgerea următoarelor etape:

  • Prezentarea proiectului - raportul pe proiect este un document în formă scrisă, care nu are o structură strict prestabilită. Proiectul este transmis profesorului din timp și  acesta îi evaluează după următoarele criterii: limba comunicării; formatul proiectului; identificarea problemei; metodologia folosită în cadrul cercetării, teoriile utilizate, combinarea teoriilor cu practica şi cu realitatea economică.
  • Discuții pe marginea proiectului - examenul este evaluat de către 2 profesori, primul fiind  supraveghetorul, al doilea - un cadru didactic arbitrar din cadrul instituției care va fi total imparțial în notarea sa;
  • Prezentarea teoriilor utilizate în cadrul proiectului;
  • Discuții pe marginea cursului;
  • Evaluarea finală și Feedback-ul.

Stagiul de mobilitatea al profesorului Olav Jull Sorensen a permis să ne aprofundăm cunoştinţele în domeniul PBL şi să aflăm noi aspecte privind implementarea acestui model de instruire centrat pe student.  Schimbul de experienţă cu personalul universităţii în elaborarea "problemele reale"/ studiu de caz pentru PBL, supravegherea echipelor, evaluarea studenţilor etc. a fost extrem de util  și ne va ajuta la implementarea PBL în ASEM.

 

 

 

 

 

 

 

 

Natalia Țîmbaliuc, lector univ. ASEM
Lica Erhan, conf. univ. ASEM

Mobilitatea studenților

Mobilitatea studenților

Perioada de mobilitate pentru studenţi este septembrie 2018 - ianuarie 2019.

Mobilitatea studentilor pentru toamna anului 2018 va fi anuntata in septembrie 2017, cu selectarea studentilor finalizata catre ianuarie-februarie 2018.

Criteriile de selecţie le găsiţi  în Regulamentul privind mobilitatea studenţilor, a personalului didactic, didactic auxiliar, de cercetare şi a personalului nedidactic care participă la programul ERASMUS +/ KA1

Metodologia proiectului privind Benchmarking-ul este fundamentul și ghidul în toate activitățile de mobilitate. Înainte de realizarea mobilităţii fiecare participant va elabora o agendă ţinând cont de obiectivele proiectului și dezvoltarea personală. După mobilitate fiecare participant trebuie să prezinte un raport privind reflecțiile personale de învățare / realizarea obiectivelor pe parcursul perioadei de mobilitate și să prezinte experiențele proprii colegilor din instituția sa.

Link-uri

Link-uri

Pentru mai multe informații și actualizări, accesați paginile oficiale ale proiectului:
www.pblmd.aau.dk
www.facebook.com/pblmd.erasmusplus