CODUL
DE ETICĂ UNIVERSITARĂ
al Academiei de Studii Economice din Moldova
PREAMBUL

Codul de etică ASEM „Academiei de Studii Economice din Moldova” exprimă idealurile, principiile şi normele morale ale integrităţii academice pe care consimt să le respecte şi să le urmeze membrii comunităţii academice a Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) în activitatea lor profesională.

Codul de etică ASEM reprezintă un contract moral între studenţi, cadre didactice, personalul administrativ şi comunitatea academică în întregime, contribuind la coeziunea membrilor ei şi la formarea unui climat academic, bazat pe cooperare şi competiţie corectă şi, prin aceasta, la creşterea prestigiului ASEM.

În Codul de etică ASEM, sunt stabilite standardele de etică profesională pe care comunitatea academică îşi propune să le urmeze şi sancţiunile care se pot aplica în cazul încălcării acestora. Codul de etică ASEM este un document obligatoriu, care derivă din Statutul şi Carta ASEM şi nu poate substitui regulamentele interne şi nici nu poate contraveni acestora.

Codul de etică ASEM este întocmit în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, ale legislaţiei în domeniul educaţiei şi al muncii, cu respectarea drepturilor omului şi a responsabilităţilor individuale ale membrilor comunităţii academice.

Codul de etică ASEM corelează relaţiile pur contractuale ale membrilor comunităţii ASEM cu încrederea, ataşamentul şi responsabilitatea lor şi este chemat să-i protejeze pe aceştia de comportamente nedrepte, necinstite sau oportuniste.

În contractul individual de muncă, respectiv în contractul individual de studii, se va include o clauză prin care angajatul sau studentul menţionează că a luat cunoştinţă de prevederile Codului de Etică universitară şi se angajează, sub semnătură proprie, să respecte prevederile acestuia.

CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE

Art. 1. Academia de Studii Economice din Moldova este o instituţie publică de învăţământ fondată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 537 din 25 septembrie 1991. ASEM este un centru de instruire, ştiinţific şi cultural, al cărei scop principal este pregătirea, perfecţionarea şi reciclarea, la nivel superior, a specialiştilor şi cadrelor ştiinţifice în domeniul economic, promovarea cercetărilor ştiinţifice şi implementarea rezultatelor lor în practică.

Art. 2. ASEM respectă demnitatea fiecăruia dintre membrii săi şi promovează integritatea academică. Membrii ASEM se angajează să contribuie la dezvoltarea democratică şi la prosperitatea societăţii. Profesorii şi studenţii tind să obţină noi cunoştinţe şi să împărtăşească ideile, cercetările ştiinţifice, de ale căror rezultate beneficiază comunitatea în ansamblu.

Art. 3. Valorile şi principiile promovate în ASEM şi a căror realizare efectivă se încearcă să se asigure sunt: libertatea academică, autonomia profesională, dreptatea şi echitatea, meritul, pro- fesionalismul, onestitatea şi corectitudinea intelectuală, transparenţa, responsabilitatea, respectul şi toleranţa, fidelitatea, bunăvoinţa şi grija.

Art. 4. Libertatea academică

  1. ASEM reprezintă un spaţiu liber de orice amestec, presiune şi constrângere de ordin politic, economic sau religios, exceptând constrângerile de natură legală, etică şi ştiinţifică.
  2. Membrii comunităţii au dreptul să-şi exprime liber şi deschis opiniile ştiinţifice şi profesionale.
  3. Schimbul liber de idei şi libertatea de exprimare sunt bazate pe respectul membrilor comunităţii academice, indiferent de poziţia lor în ierarhia profesională, şi stimulează creativitatea academică şi ştiinţifică.

Art. 5. Autonomia profesională

(1) ASEM promovează şi garantează membrilor săi un mediu favorabil exercitării autonomiei profesionale. Cadrele didactice au dreptul să elaboreze conţinutul curriculumului la disciplina predată conform programelor de studii universitare, să aleagă programele de cercetare, traseele de carieră universitară, oportunităţile, nivelul de recunoaştere la care tind.

Art. 6. Dreptatea şi echitatea

ASEM asigură membrilor săi dreptul la o tratare corectă şi echitabilă fără nici o formă de discriminare, exploatare, abuz de putere. ASEM pledează pentru nediscriminare şi egalitate de şanse privind accesul la studii; angajare şi promovare; eliminarea conflictelor de interese; prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupţie, favoritism şi nepotism.

Art. 7. Meritul

  1. ASEM asigură recunoaşterea, cultivarea şi aprecierea meritelor personale şi colective care contribuie la realizarea obiectivelor specifice şi creşterea prestigiului ASEM.
  2. Meritul va fi apreciat în funcţie de ataşamentul şi dedicarea faţă de profesie şi studiu, faţă de ASEM şi membrii comunităţii academice, în funcţie de talent şi efort propriu, creativitate, eficienţă şi performanţă.

Art. 8. Profesionalismul şi competitivitatea

  1. ASEM cultivă un mediu favorabil pentru profesionalism şi competitivitate. ASEM susţine programe academice la standarde înalte, capabile să conducă la progresul cunoaşterii, la formarea specialiştilor competitivi şi la creşterea prestigiului instituţiei în domeniul cercetărilor ştiinţifice.
  2. ASEM încurajează şi recompensează orientarea spre excelenţă în activitatea studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor, personalului administrativ şi de conducere. Totodată, se va acţiona împotriva imposturii, diletantismului (amatorismului), superficialităţii, dezinteresului şi plafonării în activitatea profesională.

Art. 9. Onestitatea şi corectitudinea intelectuală

  1. ASEM protejează rezultatele creaţiilor intelectuale. Re-cunoaşterea şi beneficiile aparţin celor care se află la originea unei lucrări ştiinţifice, manuale, cărţi, teze de doctor, teze de licenţă sau proiect etc.
  2. ASEM condamnă, interzice şi ia măsuri împotriva oricărei forme de fraudă intelectuală: plagiatul sau autoplagiatul, copiatul la examene sau alte forme de verificare a cunoştinţelor, substituirea lucrărilor sau a persoanelor examinate, distorsionarea voită a rezultatelor unor cercetări, însuşirea nemeritată a unor realizări ştiinţifice etc.

Art. 10. Transparenţa

ASEM respectă principiul transparenţei tuturor informaţiilor şi deciziilor care interesează membrii comunităţii academice, potenţialii candidaţi, absolvenţii, instituţiile cu care colaborează şi publicul larg, asigurând o informare consistentă, corectă şi imparţială. Prin aceasta, se creează premisele egalităţii de şanse în competiţie şi accesul echitabil la resursele academice.

Art. 11. Responsabilitatea

ASEM încurajează implicarea responsabilă a membrilor comunităţii academice în realizarea îndatoririlor ce le revin sau pe care şi le asumă în interesul societăţii şi al comunităţii academice. Fiecare persoană răspunde pentru faptele sale.

Art. 12. Respectul şi toleranţa

  1. ASEM pledează pentru crearea şi menţinerea unui climat academic liber de orice manifestare şi forme de hărţuire, exploatare, umilire, dispreţ, ameninţare sau intimidare.
  2. Respectul şi toleranţa, în mediul academic, presupun acceptarea argumentului drept unic criteriu de convingere în disputele de idei, în general, şi în cele ştiinţifice, în particular.

Art. 13. Fidelitatea

  1. Membrii comunităţii academice îşi asumă obligaţia de a apăra, în mod loial, prestigiul ASEM, evitând orice faptă care ar putea prejudicia imaginea sau interesele acesteia.
  2. ASEM condamnă cu fermitate concurenţa neloială.

Art. 14. Bunăvoinţa şi grija

  1. ASEM consideră indispensabile bunăvoinţa şi grija, încurajând aprecierea, mândria şi recunoştinţa faţă de cei merituoşi, compasiunea şi sprijinul faţă de cei aflaţi în dificultate, amabilitatea, politeţea, altruismul, înţelegerea, solidaritatea, promptitudinea şi optimismul faţă de toţi membrii comunităţii sale. Totodată, în ASEM, sunt descurajate comportamentele de invidie, cinism, vanitate, lipsă de amabilitate şi dezinteres.
  2. ASEM este recunoscătoare tuturor celor care, în situaţii de criză majoră sau calamităţi, sunt dispuşi la autosacrificiu.
CAPITOLUL II. APLICAREA PRINCIPIILOR

Art. 15. Realizarea libertăţii academice

  1. Toţi membrii comunităţii academice îşi pot exprima liber, în interiorul sau în exteriorul ASEM, opiniile bazate pe competenţa lor profesională. Este încurajată abordarea critică, parteneriatul intelectual şi cooperarea, indiferent de opiniile politice sau convingerile religioase.
  2. Orice membru al comunităţii academice poate să conteste orice decizie a unui organ sau persoană de conducere pe cale ierarhică şi la instanţele judecătoreşti, în cazul când consideră că îi sunt lezate drepturile şi libertăţile.
  3. Totodată, fiecare membru al ASEM trebuie să respecte libertatea şi opiniile celorlalţi membri.
  4. Se interzice:
    1. propaganda cu caracter politic desfăşurată în cadrul ASEM sau în legătură cu acţiuni ale ASEM;
    2. prozelitismul religios;
    3. promovarea oricărei doctrine sau idei cu caracter rasist, xenofob, şovin, naţionalist sau fascist;
    4. defăimarea ASEM de către membrii comunităţii academice;
    5. atacurile personale sau afirmaţiile calomnitoare la adresa altor membri ai comunităţii academice.

Art. 16. Exercitarea autonomiei personale

  1. Toţi membrii comunităţii ASEM au dreptul la autonomie personală şi la confidenţialitate în problemele care ţin de viaţa lor personală.
    În acelaşi timp, autonomia personală nu trebuie să atingă drepturile şi libertăţile academice ale altei persoane, precum şi dreptul ASEM la imaginea publică veridică.
  2. Personalul ASEM, care are acces la documente şi informaţii, trebuie să menţină caracterul confidenţial şi privat al unor astfel de informaţii şi să protejeze persoanele care nu doresc ca aceste informaţii să devină publice. Personalul didactic şi administrativ are obligaţia să respecte confidenţialitatea în problemele care ţin de viaţa privată a studenţilor şi nu va oferi informaţii decât cu autorizaţia acestora.
  3. Încălcarea autonomiei personale şi a confidenţialităţii de către cei responsabili de asigurarea acesteia se sancţionează disciplinar, civil sau penal în funcţie de gravitatea abaterii.

Art. 17. Aprecierea meritului

  1. Meritul reprezintă singurul criteriu de ierarhizare calitativă acceptabilă în ASEM.
  2. În cazul studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, valoarea personală se exprimă prin note / medii obţinute în urma verificării şi evaluării curente şi finale a cunoştinţelor, prin rezultatele obţinute la diferite concursuri şi competiţii, implicarea în viaţa asociativă, acţiuni civice etc.
  3. În cazul cadrelor didactice, valoarea personală se stabileşte ţinând cont de calitatea activităţilor didactice, acoperirea disciplinelor predate cu material didactic propriu, publicaţii ştiinţifice, activităţi de îndrumare a studenţilor, granturi de cercetare, aprecierea studenţilor etc.
  4. În cazul personalului administrativ, meritul se stabileşte în funcţie de gradul, complexitatea şi calitatea executării atribuţiilor de serviciu specificate în fişa postului.
  5. În cazul personalului de conducere, meritul se stabileşte în funcţie de eficienţa managementului aplicat în domeniul resurse umane, financiar şi logistic, în funcţie de crearea şi menţinerea standardelor profesionale şi morale ridicate în ASEM. Un indiciu important de stabilire a meritului personalului de conducere sunt aprecierile studenţilor, colaboratorilor, organelor ierarhic superioare, atestările instituţionale de calitate realizate de autorităţi şi organe abilitate, inclusiv regional-europene şi/sau internaţionale.
  6. Este interzisă aprecierea meritului după promisiuni sau relaţii personale.
  7. Responsabilitatea faţă de standardele de evaluare a meritelor şi de aplicare revine conducerii catedrelor şi consiliilor facultăţii şi departamentelor, rectoratului.

Art. 18. Nediscriminarea şi egalitatea şanselor

  1. Discriminarea în mediul academic face referire la tratamentul inegal al unei persoane care atrage încălcarea şi limitarea drepturilor persoanei respective în funcţie de sex, rasă, vârstă, dizabilităţi, orientare sexuală, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, stare materială sau mediu de provenienţă.
  2. Discriminarea se sancţionează conform legislaţiei muncii şi/sau instituţional, în funcţie de gravitatea abaterii.

Art. 19. Prevenirea şi eliminarea conflictelor de interese

  1. Conflictul de interese există atunci când interesele personale ale unui membru al comunităţii academice intră în conflict cu obligaţiile ce reies din statutul său ori sunt de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea îndeplinirii acestor obligaţii.
  2. Următoarele situaţii constituie încălcări ale eticii academice:
    1. includerea şi participarea în comisiile de evaluare (la examenele curente, licenţă, masterat, doctorat), precum şi la acordări de premii individuale, la angajarea sau promovarea, evaluarea periodică a performanţei profesionale, audit etc., a persoanelor aflate într-o relaţie de rudenie de gradul I sau II cu candidaţii sau persoanele care urmează a fi evaluate;
    2. evaluarea în mod direct de către cadrele didactice a rudelor de gradul I în vederea examenelor de licenţă, masterat, doctorat sau în altă formă de studii instituţionale;
    3. evaluarea de către cadrele didactice a persoanelor cu care întreţin relaţii personale evidente, de natură să le influenţeze conduita academică (stări conflictuale manifeste sau latente, relaţii clandestine, inclusiv de natură sexuală, orice obligaţii extra- instituţionale care limitează evaluarea şi decizia);
    4. includerea şi participarea în comisiile de evaluare (la examene curente, acordări de granturi, angajare sau promovare, salarizare, premiere etc.) a persoanelor care pot fi influenţate de orice alte relaţii personale, inclusiv de natură financiară, cu candidaţii (meditaţii private, relaţii de afaceri, obligaţii anterioare).
  3. Persoana aflată în conflict de interese are obligaţia să se autorecuze din comisiile de evaluare sau de supervizare în cazul respectiv. În caz contrar, recuzarea poate fi cerută de persoanele interesate prin comunicarea faptelor de incompatibilitate conducerii ASEM.
  4. În situaţiile în care cazurile menţionate, nu pot fi evitate (când persoanele care evaluează şi care se găsesc într-un conflict de interese sunt singurele abilitate să realizeze evaluarea) este necesară numirea unui terţ care să supravegheze sau verifice examenul.

Art. 19. Prevenirea şi combaterea corupţiei

  1. Prevenirea şi eliminarea potenţialelor conduite de corupţie în mediul academic constituie o componentă de bază a eticii universitare şi o obligaţie morală a fiecărui angajat al ASEM, deoarece corupţia generează un tratament inechitabil, nedreptăţi şi favoritisme, creează suspiciuni şi neîncredere în valoarea diplomelor şi competenţa profesională a absolvenţilor.
  2. ASEM se angajează să sancţioneze sever din punct de vedere instituţional atât actele evidente de corupţie – mită şi tentativă de mituire (în bani sau în servicii), realizate direct sau prin intermediari, cât şi pe cele mai puţin vizibile, dar la fel de nocive (traficarea clientelară a examenelor sau concursurilor pentru ocuparea posturilor, inclusiv practicarea „intervenţiilor” ierarhice sau colegiale etc.).
  3. ASEM acceptă recomandările asumate de către profesionişti competenţi şi corecţi în privinţa meritelor unei persoane, dar respinge orice recomandări neformale sau presiuni legate de admiterea şi evaluarea unei persoane aflate sub standardele solicitate şi care nu poate intra onest în competiţie.
  4. Printre cele mai grave forme de corupţie posibile în mediul universitar se numără:
    1. traficarea examenelor de orice fel (admitere, absolvire, examene la discipline, doctorat, vânzarea, cumpărarea sau substituirea de lucrări scrise, proiecte etc.) contra bani, obiecte sau servicii;
    2. solicitarea de către membrii personalului universitar, inclusiv prin intermediari, de bani sau cadouri, precum şi tentativa de mituire sau mituirea acestora, precum şi cointeresarea sub orice alte forme;
    3. adunarea de fonduri de la studenţi pentru cadouri sau pentru acoperirea costului meselor şi a băuturilor oferite cadrelor didactice care participă la examenele de licenţă , la evaluarea lucrărilor de licenţă, a tezelor de masterat sau de doctor etc.;
    4. solicitarea unor servicii personale, de orice tip, de la persoane care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare, precum şi oferirea unor astfel de servicii în schimbul bunăvoinţei;
    5. oferirea serviciilor educaţionale şi/sau administrative acoperite de sarcinile persoanei respective, ca membru al instituţiei de învăţământ superior;
    6. favoritismul în procesul de evaluare, angajare sau promovare, de împărţire a sarcinilor didactice ori administrative.
  5. Acceptarea de cadouri simbolice de către personalul universitar este legitimă doar atunci când este evident că nu este de natură să influenţeze direct sau indirect procesul educaţional, de evaluare, de angajare sau de promovare.
  6. Cazurile de corupţie propriu-zisă şi formele de corupţie universitară, inclusiv tentativele de corupere, se sancţionează potrivit legii şi/sau instituţional, în funcţie de gravitatea faptei, procedându-se de la avertisment până la eliminarea din ASEM.

Art. 20. Onestitatea academică şi corectitudinea intelectuală

  1. Lipsa de onestitate academică semnifică toate tipurile de activităţi care împiedică educaţia instituţionalizată, dezvoltarea cunoaşterii, evaluarea corectă a performanţei studenţilor, cadrelor didactice şi altor categorii de angajaţi.
  2. Exemple mai frecvente de lipsă de onestitate sunt:
    1. plagiatul – preluarea integrală sau parţială a unui material realizat de un alt autor şi prezentarea lui ca aparţinând propriei persoane;
    2. copiatul – înşelăciunea, care se referă la fapta sau tentativa de a folosi sprijin neautorizat din partea unor persoane, folosirea unor materiale de documentare interzise în timpul examinării etc.;
    3. fabricarea datelor – utilizarea unor date improvizate într-o cercetare sau experiment, modificarea intenţionată a datelor unui experiment sau unei cercetări, citarea unor articole inventate;
    4. autoplagiatul – predarea aceloraşi teme şi lucrări pentru mai multe discipline şi examene;
    5. modificarea datelor din dosarul personal de concurs/ angajare şi includerea unor date nereale în CV-ul personal;
    6. facilitarea oricărei forme de înşelăciune de către orice persoană;
    7. avantajele obţinute prin mijloace ilicite, precum:
      • ascunderea unor informaţii care au utilitate publică pentru toţi membrii comunităţii;
      • împiedicarea unor colegi sau concurenţi să-şi concentreze eforturile în scopul desfăşurării unor activităţi programate;
      • subminarea poziţiei sau activităţii unor colegi sau concurenţi prin distrugerea materialelor de informare şi documentare etc.
  3. O acuzaţie de plagiat trebuie însoţită de dovada clară a plagierii prin indicarea textului preluat, inclusiv ale celor de pe Internet.
  4. Lipsa de onestitate, în special furtul intelectual, se sancţionează diferenţiat.
    1. În cazul plagiatului şi copiatului „studenţesc”:
      • la prima încălcare minoră, cadrul didactic, titularul cursului sau seminarului, după demontarea cazului de plagiat sau copiat, sancţionează studentul prin atenţionare şi scăderea notei, oferind sfaturi studentului cum să procedeze pe viitor. Încălcarea respectivă se notează în dosarul personal, pentru evidenţă şi prevenirea repetării;
      • în cazurile semnificative, de repetare a plagiatului minor, de plagiat extins sau total, nota va fi scăzută proporţional, până la anularea examenului;
      • plagierea tezelor de licenţă sau de masterat se sancţionează cu anularea examenului.
    2. Toate tipurile de plagiat sunt notate în dosarul personal al studentului, dar nu şi în suplimentul de diplomă.
    3. În cazul doctoranzilor şi cadrelor didactice:
      • pentru plagiatul minor sau involuntar, se aplică direct avertismentul;
      • în cazul plagiatului semnificativ, pedepsele merg până la retragerea dreptului de practică sau exmatricularea de la doctorat fără drept de reînscriere;
      • în cazul publicării unei lucrări plagiate de către cadrul didactic, cercetător sau doctorand se dă curs prevederilor legislaţiei privind dreptul de autor.

Art. 21. Asigurarea transparenţei

  1. Pentru asigurarea transparenţei, informaţia de interes public se plasează pe paginile web şi în ziarul ASEM, de asemenea, pot fi utilizate şi alte mijloace de informare în masă.
  2. Criteriile de selecţie pentru ocuparea posturilor didactice şi administrative se precizează cu rigurozitate şi fără echivoc, fiind respectate prevederile legale şi fiind asigurată publicitatea acestora. Este interzis ca interviurile sau examenele de promovare să conţină întrebări privind relaţiile personale şi viaţa privată a candidaţilor, statutul civil sau istoriile personale.
  3. Studenţii şi ceilalţi beneficiari ai procesului de instruire au dreptul la informaţii clare şi precise despre criteriile de evaluare la examene, colocvii, chiar de la începutul cursului, precum şi la explicaţii privind notele obţinute. De asemenea, transparenţa va fi repsectată şi în cazul repartizării studenţilor în cămine.
  4. Se interzice ascunderea, falsificarea sau denaturarea informaţiilor la care au dreptul membrii comunităţii ASEM şi publicul larg.

Art. 22. Respectarea principiului profesionalismului şi responsabilităţii

  1. Fiecare membru al comunităţii academice îşi asumă, la nivelul său, răspunderea pentru calitatea activităţilor desfăşurate.
  2. Cadrele didactice au obligaţia profesională să cunoască în detaliu disciplina pe care o predau, asigurându-se că întregul conţinut al cursului este actualizat, reprezentativ şi adecvat nivelului la care se situează disciplina în planul de învăţământ.
  3. Încălcarea responsabilităţilor profesionale şi obligaţiei de actualizare a materiei se sancţionează începând cu somarea persoanei în cauză spre conformare. Dacă aceasta, în timpul rezonabil acordat, nu se conformează, cadrul didactic în cauză este eliberat de sarcinile didactice şi de cercetare, conform prevederilor legislaţiei muncii.
  4. Colaborările sau alte obligaţii profesionale externe ale personalului didactic şi celui administrativ nu trebuie să afecteze îndeplinirea integrală a sarcinilor profesionale ale acestora.
  5. Se interzice reprezentarea intenţionată a părerilor personale drept puncte de vedere ale ASEM.

Art. 23. Asigurarea respectului şi toleranţei

  1. Respectul faţă de ceilalţi se demonstrează prin abordarea raţională şi rezonabilă a disputelor personale şi profesionale, renunţându-se la formulele inacceptabile ale atacurilor la persoane. Respectul şi toleranţa trebuie să se manifeste atât pe orizontală – între persoane cu acelaşi statut, cât şi pe verticală, în relaţiile ierarhice sau de la cadru didactic la student. Lipsa respectului şi toleranţei în relaţiile ierarhice pe verticală poate conduce la abuz de putere, hărţuire, insultă şi inechităţi.
  2. Este de datoria fiecărui membru al Comunităţii ASEM să nu practice şi să combată xenofobia, rasismul şi şovinismul, misoginismul, hărţuirea sub orice formă (inclusiv sexuală), insulta şi să accepte diversitatea convingerilor filozofice, religioase, politice etc.
  3. ASEM cere tuturor membrilor comunităţii ASEM o deplină moralitate atât în perimetrul instituţiei cât şi în exterior.
  4. Dezinformarea, calomnierea, denigrarea publică a persoanelor şi propriei instituţii şi a altor instituţii universitare se sancţionează conform legislaţiei şi/sau moral, după caz, în funcţie de gravitatea abaterilor.
  5. Comportamentul insultător se sancţionează proporţional cu formele sale concrete de manifestare şi urmările produse.
  6. Hărţuirea, indiferent de formele sale de manifestare şi, în special, hărţuirea sexuală se sancţionează conform legislaţiei şi/sau instituţional, după caz.

Art. 24. Bunăvoinţa şi grija

  1. Bunăvoinţa şi grija nu trebuie să submineze imparţialitatea evaluării şi nici să fie invocate ca pretexte pentru obţinerea unor favoruri sau avantaje.
  2. Indiferenţa sistematică, faţă de cererile studenţilor şi cadrelor didactice, precum şi nepăsarea, care afectează major desfăşurarea procesului de învăţământ sau cercetare sunt sancţionabile, moral şi/sau legal, după caz.
CAPITOLUL III. COMISIA DE ETICĂ UNIVERSITARĂ

Art. 25. Coordonarea şi monitorizarea aplicării principiilor prevăzute în Codul de etică universitară este asigurată de către Comisia de Etică, ce reprezintă un organ independent constituit prin decizia Senatului.

Comisia de Etică universitară activează în baza Regulamentului propriu şi este alcătuită din 11 persoane cu prestigiu profesional şi autoritate morală: 6 cadre didactice, de diferite niveluri, câte un reprezentant din fiecare facultate a ASEM, 3 reprezentanţi ai studenţilor, 2 reprezentanţi ai personalului administrativ dintre care 1, de regulă, consilierul juridic al ASEM.

Nu pot fi membri ai Comisiei de Etică universitară persoanele care ocupă funcţii de conducere la nivelul instituţiei şi la nivelul facultăţii.

Art. 26. Comisia de Etică dispune de următoarele atribuţii:

  1. ia măsuri pentru aplicarea Codului de Etică universitară;
  2. analizează şi soluţionează reclamaţiile şi sesizările referitoare la abaterile de la etica universitară,
  3. informează conducerea ASEM asupra cazurilor care sunt recomandate pentru sancţionare şi urmărirea aplicării sancţiunilor;
  4. întocmeşte un raport anual cu privire la respectarea principiilor şi prevederilor Codului de Etică la ASEM;
  5. propune şi promovează eventuale modificări sau amendamente pentru Codul de etică ASEM.

Art. 27. Şedinţele Comisiei de Etică vor avea loc trimestrial sau după caz, ori de câte ori este necesar.

Sesizările adresate Comisiei de Etică se fac în scris, fiind depuse în cutiile pentru propuneri şi sesizări, transmise on-line pe site-ul ASEM sau prezentate la oficiu. Comisia poate decide să nu ia în considerare sesizările anonime.

Comisia se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea sesizării.

Art. 28. În urma cercetărilor efectuate, Comisia elaborează un raport. Atunci când cele sesizate se confirmă întru totul sau în parte, raportul se înaintează Rectoratului cu propuneri privind măsurile ce se impun a fi luate. Comisia de Etica universitară adoptă hotărârile cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi, daca numărul acestora reprezintă cel puţin 2/3 din totalul membrilor cu drept de vot.

Atunci când cele semnalate nu se confirmă, raportul se păstrează la Comisie. O copie a acestui raport se poate înmâna celui învinuit la cererea acestuia.

În toate situaţiile, persoana care a formulat sesizarea va fi înştiinţată de rezultatul cercetărilor prin înmânarea unei copii a raportului.

CAPITOLUL IV. DISPOZIŢII FINALE

Art. 29. Codul de etică ASEM se completează cu alte prevederi referitoare la comportamentul şi conduita morală şi profesională a personalului didactic şi administrativ, reieşite din legislaţia în vigoare, ordinele Ministerului Educaţiei şi Tineretului şi deciziile Senatului ASEM.

Art. 30. Prezentul Cod de Etică universitară intră în vigoare odată cu aprobarea lui de către Senatul ASEM.

Codul de etică ASEM a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea integrităţii academice la ASEM”, finanţat de Programul de Granturi Mici pentru Susţinerea Iniţiativelor Democratice al Ambasadei SUA în Republica Moldova

Pagina web www.ase.md

Urmărește-ne și pe Facebook