Pe 18 martie 2025, la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), a avut loc conferința finală „Integrarea refugiaților ucraineni în societatea Republicii Moldova prin antreprenoriat: provocări și oportunități”, organizată în cadrul proiectului “Entrepreneurial and Digital Innovation in Moldova – Supporting Ukrainian Refugees”. La conferință au participat reprezentanți ai comunității academice, instituțiilor de stat, organizațiilor societății civile, organizațiilor internaționale și sectorului de afaceri.
Printre vorbitori cheie s-au numărat:
- Niсlas RÜFFER, manager de proiect DT4SME;
- Verena ZELL, șefa departamentului de cooperare pentru dezvoltare, Ambasada Germaniei în Moldova;
- Jörg FREILING, Prof., LEMEX, Universitatea din Bremen;
- Alexandru STRATAN, dr. hab., prof. univ., m.c. al AȘM, rector ASEM;
- Eugeniu HARABARA, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării;
- Antreprenori din Ucraina și reprezentanți ai organizațiilor de suport.
Participanții au discutat principalele obstacole și perspective privind integrarea refugiaților ucraineni prin antreprenoriat. În special, au fost enumerate barierele economice, sociale și juridice cu care se confruntă refugiații; au fost analizate schimbările instituționale și legislative necesare pentru a facilita accesul antreprenorilor ucraineni la finanțare și piață în Moldova; au fost propuse modalități de îmbunătățire a interacțiunii dintre stat, mediul de afaceri și ONG-uri în sprijinul antreprenorilor ucraineni; au fost examinate soluțiile digitale și inovațiile care pot simplifica lansarea unei afaceri pentru refugiați.
Proiectul “Entrepreneurial and Digital Innovation in Moldova – Supporting Ukrainian Refugees” (aprilie 2024 – martie 2025), implementat de Universitatea din Bremen (Germania) și ASEM, este destinat facilitării integrării refugiaților ucraineni pe piața muncii din Moldova, oferindu-le sprijin în crearea propriilor afaceri. Scopul proiectului este de a dezvolta strategii inovatoare și durabile de integrare, care să reducă presiunea asupra pieței muncii existente, să sprijine extinderea acesteia și să stimuleze creșterea economică a Moldovei.
Metodele de cercetare calitativă au inclus realizarea a 32 de interviuri semi-structurate cu antreprenori-refugiați și părțile interesate-cheie. Rezultatele cercetării arată că antreprenorii-refugiați ucraineni sunt, în general, bine educați și au competențe profesionale semnificative, precum și o motivație antreprenorială puternică. Cu toate acestea, ei se confruntă cu obstacole majore, inclusiv constrângeri financiare, dificultăți birocratice, incertitudine juridică, bariere lingvistice și lipsa sprijinului pentru îngrijirea copiilor. În plus, stresul emoțional cauzat de relocarea forțată le agravează dificultățile în lansarea unei afaceri.
Ca soluție, a fost propus conceptul de Incubatoare de Afaceri Hibride (Hybrid Business Incubators, HBI), care combină infrastructura digitală și fizică de sprijin. Aceste incubatoare ar putea oferi consultanță juridică, asistență financiară, oportunități de networking, formare profesională personalizată și sprijin emoțional, contribuind la crearea unui ecosistem antreprenorial mai incluziv în Moldova.
Studiul subliniază necesitatea ajustărilor politice pe termen lung, dezvoltarea mecanismelor strategice de sprijin și cooperarea transnațională pentru valorificarea completă a potențialului antreprenorial al refugiaților ucraineni, ceea ce va aduce beneficii economice atât pentru aceștia, cât și pentru țara gazdă.
Această activitate este finanțată de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) cu sprijinul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în cadrul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic (DT4SME).
