Amplificarea proceselor de globalizare, tehnologizare și digitalizare a existenței umane, afectează societatea nu doar din perspectiva dezvoltării social-economice, dar și din cea a securității economice a individului, a businessului și chiar a economiei naționale. În acest context, astăzi, 17.12.2021, în ASEM s-a desfăşurat Conferința Internațională Științifico-Practică ”Securitatea Economică în contextul Dezvoltării Durabile”.
Organizatorii conferinței, Departamentul „Teorie și Politici Economice” au convocat în dezbateri științifico-practice reprezentanți ai mediului academic, businessului și instituțiilor publice, pentru a identifica provocările cheie pe care trebuie să le depășim pentru a ne asigura securitatea economică.
Evenimentul a fost deschis de TOMȘA Aurelia, dr., conf. univ., Șef Department Teorie și Politici Economice și a continuat cu mesajul de salut, dar şi de conţinut tematic al Rectorului ASEM, Grigore BELOSTECINIC, dr. hab., prof. univ., academician şi al Decanului Facultăţii de Ştiinte Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, prof. univ., dr. Carmen NĂSTASE.
Conferinţa a fost împărţită în trei secțiuni:
I. Securitatea economică la nivel național;
II. Securitatea economică la nivel de business;
III. Securitatea economică la nivel de individ.
Tematicile abordate au cuprins diverse domenii, precum: economie, sociologie, științe politice etc. şi s-au axat pe:
- aspectele metodologice în cercetarea problemelor de securitate la nivel național, de business și la nivel de individ;
- aspectele teoretice și practice ale securității economiei naționale: securitatea financiară, securitatea informațiilor, securitatea energetică, securitatea alimentară etc.;
- impactul schimbărilor geopolitice, tehnico-științifice, instituționale etc. asupra securității naționale;
- impactul schimbărilor sociale, informaționale, politice, de mediu, tehnologice regionale etc. asupra securității afacerilor;
- impactul globalizării, tehnologicizării, digitalizării economiei asupra securității individului etc.
La lucrările conferinței au participat cercetători și practicieni din opt țări, inclusiv Moldova, România, Belarus, Ucraina, Latvia, Armenia, Turcia, Rusia, interesul față de acest eveniment fiind într-un număr mult mai mare – peste 150 înregistrări.
