Academia de Studii Economice a Moldovei
Universitate angajată în VIITOR

Interviu cu Denis Maruşeac, absolvent al ASEM, Facultatea Finanţe, asistent al directorului companiei „Metalica - Zuev".
Mai nou - câştigătorul ediţiei a Xl-a a Campionatului de Artă Managerială, desfăşurat recent la Chişinău.

-Denis, ce implică activitatea ta zil­nică? Descrie o zi de lucru obişnuită prin prisma activităţilor pe care le îndepli­neşti.

  1. Asistentul Directorului general nu are atribuţii strict stabilite. Sarcinile de zi cu zi se fixează în raport cu problemele apărute. În mare parte, responsabilităţile mele ţin de stabilirea şi controlul îndepli­nirii sarcinilor, negocieri, monitorizarea activităţii curente a întreprinderii, precum şi analiză financiară a diferitor propuneri şi proiecte.

-Ce te-a motivat să participi la Cam­pionatul de Artă Managerială?

Dorinţa de a mă dezvolta, de a măimpune şi a învinge într-o competiţie pe care o consider foarte serioasă.
-Ce reprezintă această competiţie?
- Campionatul de artă managerială reprezintă un gen de competiţie inte­lectuală, cu reguli stabilite, construită pe baza sistemului de calificare din şaispre- zecimi până în finală şi care constă din dueluri manageriale. Duelul managerial este o luptă între doi participanţi, fieca­re dintre aceştia urmând să-şi manifeste avantajele faţă de adversar în ceea ce priveşte gestionarea unei situaţii de con­flict într-o perioadă prestabilită de timp. Acest avantaj se capătă graţie măiestriei personale de a negocia şi de a administra.

  1. Ce stă la baza succesului unui ma­nagement de calitate?
  2. Multă lume se întreabă: „Manage­mentul este ştiinţă sau artă?" Cred că e o combinare a două componente: cunoş­tinţele şi arta de a le folosi. Dozarea ideală e produsul final, adică managementul de calitate.

-Ce reprezintă compania în care lu­crezi? Ce cifre (cote de piaţă etc.) sunt relevante în cazul Metalica Zuev, fapte care te fac sa te mândreşti că eşti parte din această companie?

  1. ÎI „Metalica - Zuev" e o companie modernă, competitivă, care se dezvoltă dinamic în ultimii 12 ani. Este una din principalele companii în domeniul vân­zării articolelor din metal, având o listă de peste 4000 clienţi.

-În ce măsură cunoştinţele obţinute la ASEM corespund cerinţelor impuse de angajator în cazul tău?

  1. La ASEM am obţinut cunoştinţele şi abilităţile profesionale de bază, dar aşa „profesioniste" cum sunt, ele trebuie per­manent adaptate, înnobilate cu informaţii noi din literatura străină şi bineânţeles din experienţă. De fapt, cunoştinţele de ma­nagement şi analiză financiară sunt ceea ce folosesc zilnic.

-Ce ar mai fi fost util să fie în progra­mele de studii?

  1. Cred că mi-ar prinde bine acum un curs de negociere în afaceri. Un accent mai mare pe acesta ar fi salutat de stu­denţi.
  2. Conducătorii autohtoni investesc în personal?
  3. Rar se întâmplă, o scuză a lor fiind insuficienţa de bani pentru asta. Atitu­dine eronată, cred. Sunt adeptul ideii „Ai puţini bani - investeşte-i în creieri!"
  4. Ai reuşit să-ţi întemeiezi o familie?
  5. Am 23 de ani. Mă mai gândesc un pic.
  6. Ce faci în momentele de respiro?
  7. Fac sport (tenis, fotbal înot). Citesc literatură de afaceri. Aceasta mă pasio­nează îndeosebi.

-Unde te vezi peste 10 ani?

  1. E greu de spus şi e mult 10 ani. De exemplu, acum 6 ani, fiind admis la facul­tate nu presupuneam că voi fi acum aici.

-Ce mesaj ai pentru tinerii econo­mişti de astăzi, dar pentru ASEM?

  1. E bine să înveţi pentru a cunoaşte, dar şi mai bine e să înveţi pentru a deprin­de să aplici aceste cunoştinţe, să faci ceva.

 

 

  1. Dă exemplu de câteva etape şi situaţii pe care trebuia să le depăşeşti pentru a ajunge acolo unde ai ajuns, posesor al cupei de campion?
  2. Iată situaţia din final:

Problema e un director comercial.
Timp de mai bine de 10 ani o întreprindere are acelaşi director comercial, care nu mai vinde atât de activ, comercializează producţia unor clienţi per­manenţi, conform bazei de date pe care o deţine doar el.
Directorul general decide să creeze o secţie a vânzărilor directe, anga­jând un nou şef al secţiei vânzări. Directorul comercial spune că salută ideea vânzărilor directe, înţelege necesitatea ...doar că, de fapt, aceasta nu face faţă aşteptărilor de partea sa. Mai mult, el pune piedici creării noii secţii şi sabotează activitatea colegilor.
Roluri şi interese:
Directorul general - vrea să crească vânzările şi să evite situaţia în care activitatea e în exclusivitate la discreţia directorului comercial.
Seful secţiei vânzări: tinde să formeze o echipă eficientă şi să găsească o cale de acces la baza de date a directorului comercial.
Directorul comercial - vrea ca lucrurile să nu se schimbe - el vrându-se în continuare unica persoană care ţine „în mâini" vânzările. Mimează în faţa directorului general dispoziţia de a ajuta colegii din noua secţie, de fapt sa­botând activitatea lor.

  1. Ne-aţi intrigat: care e soluţia?
  2. În final, am ales să joc rolul şefului secţiei vânzări, iar oponentul meu a fost directorul comercial.

Am început negocierile cu faptul că la moment, secţia mea (vânzări) a elaborat strategia extinderii pe noi segmente de piaţă şi atragerii de noi cli­enţi. Eu sunt dispus spre o colaborare fructuoasă şi de durată cu directorul comercial. Noi am ajuns la etapa când trebuie să creăm baza de date a po­tenţialilor clienţi, dar ca să găsim noi clienţi, trebuie să ştiu cu cine compania are stabilite deja relaţii. Pentru asta avem nevoie de baza de date a clienţilor noştri până la acest moment.
Soluţia propusă în final a fost acceptată!