La 18 mai 2021 a avut loc un important eveniment, care se înscrie în multiplele activităti știintifice organizate de ASEM, masa rotundă cu genericul: «MULTILINGVISM ȘI INTERCULTURALITATE ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII», organizată de departamentul Limbi Moderne din cadrul facultății Relații Economice Internaționale a ASEM.
La manifestația științifică au participat oaspeţi de peste hotare (România, Grecia, Bulgaria), din alte instituții de învătământ din țară, și, nu în ultimul rând, colegi de la alte subdiviziuni ale ASEM, precum și cei de la DLM, studenți, masteranzi și doctoranzi, în număr total de 34 de participanți.
În cadrul evenimentului au fost abordate probleme actuale care gravitează în jurul subiectului adus în discuție în forma unui dialog multidimensional privind tematica enunţată.
După cum se știe, cunoaşterea ştiinţifică a devenit actualmente un element indespensabil funcţionării societăţii contemporane, iar cercetarea ştiinţifică face parte din misiunea esențială a universităţii contemporane, fiind complementară procesului de instruire.
Trei concepte esențiale pentru dezbaterile din cadrul mesei rotunde au fost în centrul atenției tematicii–cheie care, de fapt, justifică alegerea celor trei axe de reflecție propuse: este vorba de mondializare, globalizare și universalitate.
Mondializarea, în măsura în care schimburile se multiplică și se diversifică în toate direcțiile și că nevoile în materie de predare/învățare a limbilor moderne cresc în permanneță, iar profesorii din domeniu sunt obligati să răspundă acestor nevoi. Cu alte cuvinte, predarea limbilor moderne este un însoțitor, (facilitator) indispensabil al mondializării.
Globalizarea ne interesează în măsura în care, grație acestui fenomen, limba și cultura au devenit bunuri comerciale înainte de a fi considerate drept mijloace de exprimare și comunicare. De aceea, limbile și culturile sunt predate dintr-o perspecrivă prioritar utilitară, cu alte cuvinte, în funcție de utilitatea economică a limbii. Mai mult, suntem cu toții martori ai unui proces de uniformizare a predării/evaluării limbilor conform unor standarde comode pieței limbilor, acestea, din urmă, intrând într-o concurență acerbă în funcție de utilitatea lor economică.
Universalitatea, în fine, ne interesează în măsura în care tensiunile dintre universalism și particularismele locale (diferențele) devin tot mai ascuțite, pentru că este imperativ a evita atât asimilarea limbilor și culturilor, cât și centralismul unificator, dar, mai ales, pentru că educația interculturală este singurul mijloc de a transforma contrapunerea paralizantă dintre universalism și particularismele locale într-o dialectică creativă.
Interculturalitatea reprezintă «mai ales» o reacție la procesul de globalizare excesivă și comercializare sistematică care afectează toate sferele culturii, precum mass-media, învățământul, difuzarea produselor artistice,etc. În alți termeni, interculturalitatea este o alternativă a principiului de concurență pe piața economică. Or, concurența înseamnă eliminarea celuilalt, depășirea lui, înglobarea etc… În cazul interculturalității lucrurile sunt total diferite: nu este vorba de eliminare sau de asimilare a limbilor și a culturilor în contact, dar mai degrabă, de o simbioză armonioasă a acestora.
În această ordine de idei, masa rotundă a avut menirea să realizeze un schimb constructiv de opinii şi informaţii utile, de cunoştinţe şi experienţe acumulate pe parcursul anilor în raport cu axele de reflecție propuse:
- Dimensiunea educațională a globalizării: impactul multilingvismului asupra procesului de predare a limbilor străine.
- Valoarea economică a globalizării: consecințele economice a multilingvismului.
- Managementul intercultural-fundament al unei societăți sustenabile în era globalizării.
În urma dezbaterilor, s-au conturat următoarele concluzii:
Predarea limbilor moderne trebuie axată nu doar pe pregătirea unor persoane plurilingve, care facilitează procesul de globalizare, dar, mai ales, pe formarea de mediatori culturali, care nu numai dau dovadă de toleranță față de alte culturi, dar își dezvoltă o competență existențială, aceasta fiind definită ca aptitudinea de a conviețui cu persoane de diferite culturi în diverse contexte sociale, precum și capacitatea de a participa activ la elaborarea unor noi forme culturale, care derivă din culturile în contact. Aceasta presupune o dezmărginire a personalității, o lărgire a conștiinței individului.
Globalizarea, cu toate efectele sale pozitive și negative nu mai reprezintă, la etapa actuală, un deziderat, dar este, mai degrabă, un fapt împlinit, definit ca globalitate. Dincolo de avantajele și dezavantajele sale economice, fenomenul dat generează o serie de inegalități, dezechilibre, precum și provocări de natură politică, socială și culturală. În acest sens, interculturalitatea reprezintă o reacție și o alternativă la globalizarea excesivă și comercializarea sistematică a învățământului, mass-media, produselor artistice, etc., una dintre provocările globalității fiind contradicția dintre, pe de o parte, tendința spre universalitate, uniformizare a valorilor, culturii, limbii, iar, pe de altă parte, renașterea particularismelor locale și integriste de tot soiul. Dificultățile de implementare și gestionare a multilingvismului și multiculturalismului în RM și în Europa sunt o dovadă probantă în acest sens.
În fine, multilingvismul și multiculturalismul au un impact enorm asupra managementului intercultural al întreprinderii în condițiile globalizării. Din această perspectivă, studiul dimensiunilor culturale în RM în funcție de: distanţă mică faţă de putere (egalitate socială) vs. distanţă mare faţă de putere (inegalitate socială); grad scăzut de individualism (grad înalt de colectivism) vs. grad înalt de individualism; grad scăzut de evitare a incertitudinii vs. grad înalt de evitare a incertitudinii; indice scăzut de “femininitate” (înclinaţie spre cooperare) vs. indice scăzut de “masculinitate” (înclinaţie spre competiţie) a scos la iveală faptul că RM este un spațiu cultural care se caracterizează printr-un grad ridicat de distanță față de putere, ceea ce înseamnă că oamenii ascultă cu strictețe de ordinele superiorilor. Acest indiciu este corelat și cu veniturile slabe ale populației din RM. În plus, societatea moldovenească denotă prezența unui grad înalt de colectivism, ceea ce înseamnă că moldovenii nu sunt independenți din punct de vedere emoțional, preferă să aparțină unor grupuri și să se întrajutoreze și, fenomen caracteristic pentru țările sărace. Privitor la indicele de evitare a incertitudinii, acesta este, de asemenea, ridicat. Moldovenii se consideră amenințați în condițiile de incertitudine, preferând predictibilitatea și stabilitatea, iar gradul ridicat de incertitudine nu le permite să-și asume anumite riscuri pentru un viitor incert, societatea dovedind intoleranță față de ideile și comportamentele originale și novatoare. Cât privește indicatorul masculinitate/feminitate, RM se caracterizează printr-un grad înalt de feminitate, fapt care denotă grija față de alții, cooperarea și asigurarea calității vieții în cadrul comunității și mai puțin competiția, pragmatismul.
Participanții au convenit asupra direcțiilor ulterioare de cercetare a fenomenelor în cauză dintr-o perspectivă inter- și transdisciplinară.
